Probioticele

Termenul “probiotic” inseamna “pentru viata”!
Stiati ca flora intestinala are nevoie de o perioada indelungata pentru a se reface dupa un tratament de o saptamana cu antibiotice?  
Administrarea unor probiotice (capsule, pudra sau lichid) simultan cu antibioticul poate ajuta la suplinirea bacteriilor benefice pierdute.
 
*Antibioticele omoara, pe langa bacteriile care determina aparitia unei boli, si bacteriile benefice ale tubului digestiv. Printre efectele secundare ale antibioterapiei, cele mai frecvente sunt accidentele digestive, de tipul diareelor de intensitati si gravitati variabile. Cele mai severe forme sunt mai frecvente la pacientii spitalizati si sunt cunoscute sub denumirea de colite pseudomembranoase, asociate cu bacteria patogena Clostridium difficile.
 
*Probioticele sunt microrganisme vii care ingerate sau aplicate local intr-un numar suficient, in cantitati adecvate, au unul sau mai multe efecte benefice functional demonstrate asupra sanatatii pacientului. La om probioticele isi manifesta efectele in cavitatea bucala sau in tubul digestiv (sub forma de alimente sau capsule), in caile respiratorii (ca aerosoli) sau in cele genito – urinare (prin aplicatii locale).
 
O serie de functii sunt atribuite microflorei intestinale:
• obstacol la dezvoltarea si translocarea bacteriilor patogene prin blocarea celulelor epiteliale de fixare a lor si prin productia de metaboliti cu activitate antibiotica, protectia tractului digestiv fata de colonizarea cu germeni patogeni: Clostridium difficile, Salmonella, Shigella, Escherichia coli;
• combate aparitia dezordini intestinale – manifestari de genul celor aparute in: diaree, constipatie, gastroenterite, intoleranta la lactoza de tip 2;
• stimularea sistemului imunitar;
• sinteza de vitamine B1, B2, B12, K, folati;
• productia de acizi grasi inferiori, printre care acidul butiric cu functii biologice in intestin;
• reactii de hidroliza, oxidoreducere, dezacidifiere;
• productia de gaze (CO2, H2, CH4, NH3, SH2);
• impiedicarea formarii de compusi toxici, mutageni si cancerigeni (reducerea nitratilor la nitriti si nitrozamine);
• probioticele sunt capabile sa reduca nivelul de cholesterol.
 
Microflora intestinala este organizata in populatii bacteriene ce se pastreaza in echilibru de-a lungul tractului gastro-intestinal, avand o concentratie de 100 miliarde tulpini/g de fecale, alcatuita din peste 400 de specii la adult. 
In cadrul acestei populatii foarte numeroase, extrem de eterogene, si aflate intr-un echilibru foarte sensibil, rolul si statutul bacililor lactici si bifidus este de cea mai mare importanta.
 
Cea mai buna sursa de probiotice sunt produsele lactate fermentate (iaurt, kefir, sana, branza fermentata de vaci etc.), cereale, sucuri naturale, fulgi de ovaz, varza murata, castravetii murati, maslinele in saramura si in general toate alimentele fermentate natural, nu în oţet, laptele de soia, microalgele (chlorella si spirulina), ceaiul Kombucha (o ciuperca), ciocolata neagra, drijdia de bere.
 
!!! Alimentele fierte nu mai contin probiotice. 
 
Iaurtul
 
Iaurtul este alimentul cel mai cunoscut si mai consumat care contine probiotice.
Exista cel putin doua tipuri de probiotice in toate iaurturile. Astfel, Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus thermophilus sunt cele doua tipuri de bacterii folosite, in mod obisnuit, pentru producerea iaurtului, ele intervin in transformarea lactozei in acid lactic. Acestea pot face din iaurt un produs mai bine tolerat de catre persoanele care sufera de intoleranta la lactoza.
 
Iaurturile probiotice sunt imbogatite si cu alti fermenti benefici, cum ar fi Lactobacillus casei sau bifidobacteriile.De asemenea, Bifidus regularis este adaugat in unele iaurturi pentru a creste supravietuirea bacteriilor la trecerea prin mediul acid din stomac.
 
Chefirul
 
Chefirul este un produs lactat fermentat ce contine cateva tipuri de bacterii, dar si cateva drojdii benefice care nu se gasesc si in iaurt.
 
Microorganismele din chefir sunt reprezentate in cea mai mare parte de Lactobacillus, inclusiv Lactococcus lactis, Lactobacillus delbrueckii/bulgaricus, Lactobacillus helveticus, Lactobacillus casei pseudoplantarum si Lactobacillus brevis.
 
Dintre drojdii amintim Kluyveromyces marxianus, Saccharomyces cerevisiae, Candida inconspicua si Candida maris.
 
 

Înscrie-te la Newsletter

Nume:
Email:

Conectează-te cu noi

 

    twitter terramed     facebook terra med   

Galerie Foto